Epavele Mării Negre

Nava a fost construită de șantierul Harland and Wolff din Belfast pentru Ministerul britanic al Transporturilor de Război. Lansată la 28 mai 1942 și terminată în decembrie, a făcut prima cursă în ianuarie 1943, între Liverpool și Sydney. În timpul războiului a purtat numele Empire Strength și a avut armament defensiv pentru nave comerciale.

Ulterior a navigat ca Saxon Star, Redbrook și, din 1965, Evangelia. La 15 octombrie 1968 se deplasa în balast din Rijeka spre Constanța când a eșuat la Costinești. Nava a fost declarată pierdere totală. Corpul este astăzi rupt, lipsesc suprafețe importante din bordajul tribord, iar suprastructura s-a prăbușit progresiv.

Submarinul a fost construit la Mykolaiv, lansat la 13 aprilie 1937 și încadrat în Flota sovietică a Mării Negre în octombrie 1938. Avea propulsie diesel-electrică, șase tuburi lanstorpilă, zece torpile și două tunuri semiautomate de 45 mm. Viteza era de aproximativ 12,5-14 noduri la suprafață și 6-7 noduri în imersiune.

În februarie 1942 a torpilat vasul Struma, tragedie în care aproape toți refugiații de la bord au murit. Shch-213 s-a pierdut în octombrie 1942, cel mai probabil după lovirea minei S-7. Epava a fost găsită la circa 12 mile marine de Constanța în noiembrie 2008 și identificată în 2010, inclusiv prin tipul girocompasului. Toți membrii echipajului au murit, iar situl trebuie tratat ca mormânt de război.

Nu trebuie confundat cu un submarin din clasa Maliutka, așa cum apare în unele relatări mai vechi.

Moskva era un distrugător lider sovietic construit la Mykolaiv, lansat în 1934 și intrat în serviciu în 1938. La 26 iunie 1941 a participat la raidul naval asupra Constanței, împreună cu Harkov. În timpul retragerii, o explozie puternică a rupt nava. Cauza a rămas disputată: o mină, focul defensiv sau o torpilă lansată accidental.

Partea de pupa a fost localizată și investigată în 2011. Se află culcată cu aproximativ 30° pe babord, fundul mării fiind la circa 45 m, iar punctele cele mai înalte la aproximativ 38 m. Secțiunea prova nu a fost confirmată în același amplasament. Adâncimea, muniția posibil prezentă și caracterul militar rezervă epava scafandrilor tehnici foarte experimentați.

Nava a fost construită în 1962 și a purtat anterior numele Barbara, Barkand și Marianna. În 1980 a fost cumpărată de Maria Bacolitsa Shipping Corporation. În ultima călătorie transporta aproximativ 22.000 t de fontă din Vitória, Brazilia, spre Constanța.

La 1 martie 1980 a transmis un SOS, după care legătura s-a întrerupt. Epava a fost găsită la 2 mai 1980. Corpul este rupt în două, iar secțiunile se află la aproximativ 500 m una de alta. Prova este deteriorată și dispersată, în timp ce pupa, intactă și impresionantă ca dimensiuni, a fost identificată în 2014 în proiectul Heras, alături de GeoEcoMar. Cauza naufragiului și soarta exactă a echipajului nu au fost elucidate.

Nava sub pavilion Hong Kong, cu 27 de membri ai echipajului, a derivat în condiții nefavorabile la 4 ianuarie 1995 și a lovit zona digului de nord al Portului Constanța. Stă culcată pe o parte. Epava păstrează punți, suprastructură, spații de cazare și compartimentul mașini, ceea ce o face valoroasă pentru instruirea progresivă în scufundarea la epave.

Dimensiunile mari pot crea o falsă senzație de spațiu sigur. Penetrarea presupune riscuri de dezorientare, sedimente, obiecte ascuțite, plase și imposibilitatea urcării directe la suprafață. Accesul în interior este potrivit numai scafandrilor calificați pentru epave, cu ghidaj continuu și planificare redundantă.

În ultima călătorie, Sadu a plecat din Constanța și a ajuns în dificultate în zona portului. Nava a eșuat lângă digul de nord, unde apa avea aproximativ 20 m sub chilă. Poziția ancorării și evoluția incidentului au complicat intervenția, iar nava a fost pierdută. Se află chiar lângă You Xiu.

Astăzi stă pe fund nisipos, la aproximativ 21 m, și este una dintre epavele folosite pentru pregătirea scafandrilor, în condiții adecvate. Adâncimea o face accesibilă în limite recreaționale, însă proximitatea infrastructurii portuare, curenții, traficul naval și vizibilitatea schimbătoare impun coordonare locală și respectarea restricțiilor de navigație.

Nava de origine malteză s-a scufundat în 1995, într-o furtună, după impactul cu digul portului. Epava este ruptă în două secțiuni, așezate pe fundul nisipos, foarte aproape de digul de nord al Portului Constanța. Relieful epavei, piesele structurale și zonele de adăpost pentru fauna marină oferă un traseu interesant, dar cu puncte de agățare și margini metalice deteriorate.

Adâncimea este de aproximativ 22 m, însă amplasarea portuară este factorul decisiv: accesul se stabilește cu operatori locali, în funcție de trafic și de condițiile din ziua scufundării.

Nava călătorea din portul turcesc Ereğli spre Constanța cu materiale de construcții. Aproape de litoralul sudic a fost surprinsă de vreme rea, iar la 26 iulie 2007 furtuna a dus la pierderea ei, în apropierea stațiunii Venus.

Cei șase membri ai echipajului s-au salvat, dar vasul s-a scufundat înainte ca echipele de intervenție să-l poată recupera. Epava se află la aproximativ 36 m, aproape de limita scufundărilor recreaționale, și cere un control atent al timpului de fund și al rezervei de gaz.

Pe Mitera Zafira a izbucnit un incendiu la 18 martie 1973, în apropiere de Tuzla. Focul a distrus structura navei, echipajul a abandonat cargoul, iar acesta s-a scufundat la scurt timp. Resturile sunt astăzi puternic degradate și dispersate, afectate și de furtuni.

Sophia s-a scufundat la începutul secolului XX și se află travers de Tuzla, la circa 47 m. Adâncimea plasează scufundarea în zona tehnică sau avansată, în funcție de profil, gaz, timp de fund și standardele organizației de pregătire.

Construită la Amsterdam în 1957, sub numele Steven, nava avea o capacitate de aproximativ 3.851 DWT. Sub pavilion grecesc, a plecat din Brăila cu 3.575,52 t de laminate din oțel pentru Alexandria. La 19 februarie 1981 a fost surprinsă de furtună și a eșuat la câteva sute de metri de plaja din Vama Veche, în apă de numai câțiva metri.

Echipajul a fost salvat, dar nava nu a mai putut fi recuperată. Marfa a fost scoasă după aproximativ 20 de ani. Coroziunea și valurile au redus continuu structura. Astăzi sunt vizibile periodic doar fragmente, în special o parte din prova, deasupra apei.

Epava de origine germană Arkadia este un cargou scufundat în 1943, după coliziunea cu o mină. Are 84 m lungime, se află în dreptul stațiunii Năvodari, la 17-31 m adâncime.

Medy este un cargou de origine turcească, lung de 111 m, scufundat din motive necunoscute în 1982. Se află în larg, în dreptul stațiunii Eforie Sud, între 22 și 36 m adâncime.

Vishva Shanti, un cargou indian lung de 156 m, s-a scufundat în 1968, într-o furtună, după impactul cu digul portului Constanța. Mare parte din navă a fost recuperată. Ce a rămas zace pe fundul mării lângă dig, la 12 m adâncime.